Capitalul social minim pentru un SRL, adică o societate cu răspundere limitată, are astăzi mai degrabă o valoare simbolică decât una economică reală. În esență, capitalul social reprezintă suma de bani sau valoarea bunurilor aduse de asociați la momentul înființării firmei. Această sumă devine parte a patrimoniului societății și servește drept garanție pentru eventualii creditori, fiind totodată o primă expresie a angajamentului fondatorilor.
Reglementările din România au evoluat în ultimii ani. Dacă anterior era necesar un capital social minim de 200 RON pentru a înființa un SRL, din 2020 această cerință a fost eliminată. Astfel, o firmă poate fi înregistrată chiar și cu un capital de 1 RON. Măsura a fost luată pentru a răspunde cerințelor mediului antreprenorial, care solicita o simplificare a procesului de înregistrare.
Chiar și așa, mulți antreprenori preferă să opteze pentru un capital mai mare decât minimul simbolic. Motivele variază de la dorința de a transmite seriozitate partenerilor de afaceri, până la cerințele unor instituții bancare sau investitori care privesc capitalul social ca pe un indicator de stabilitate.
Sumar articol:
Semnificația și funcțiile capitalului social
Capitalul social nu este o simplă formalitate birocratică. El are mai multe roluri fundamentale în structura unei firme. În primul rând, are o funcție juridică: determină drepturile și obligațiile fiecărui asociat și influențează modul în care sunt distribuite dividendele sau cum se votează în cadrul adunărilor generale. De exemplu, dacă unul dintre asociați deține un aport mai mare, va avea, în mod firesc, o influență proporțională mai mare.
În al doilea rând, capitalul social are o funcție economică. Deși în cazul SRL-urilor acest aspect este redus, dat fiind nivelul minim permis de lege, capitalul social rămâne o primă sursă de finanțare. În etapa de început a unei afaceri, banii aduși de fondatori pot susține funcționarea firmei până la obținerea primelor încasări.
Nu în ultimul rând, capitalul social are o funcție de garantare. În cazul în care firma are datorii, creditorii se pot îndrepta, cel puțin teoretic, asupra capitalului social. În realitate, această protecție este adesea insuficientă, ceea ce face necesară apelarea la alte forme de garanție: garanții personale, ipoteci sau bunuri din patrimoniul firmei.
Cum se constituie capitalul social și ce poate include
Potrivit legii, capitalul social al unui SRL poate proveni din aporturi în numerar sau în natură. Cea mai simplă formă este cea în numerar, care presupune depunerea sumei într-un cont bancar pe numele firmei în curs de înființare. Aporturile în natură presupun aducerea de bunuri — mobile sau imobile — dar acestea trebuie evaluate și justificate prin documente contabile, ceea ce le face mai greu de gestionat.
Capitalul social trebuie să fie subscris integral la semnarea actului constitutiv. Dacă este în numerar, suma se varsă într-un cont special. În cazul aporturilor în natură, este necesară o evaluare și o descriere detaliată în actul constitutiv, inclusiv a valorii estimate a bunurilor.
Un detaliu important: valoarea minimă a unei părți sociale într-un SRL este de 10 RON, iar capitalul total trebuie să fie împărțit în părți egale. Fiecare asociat trebuie să dețină cel puțin o parte socială, ceea ce impune ca, în cazul mai multor asociați, capitalul social să fie un multiplu de 10.
Capitalul social minim în alte forme juridice și comparații internaționale
Deși SRL-ul este alegerea preferată de majoritatea micilor antreprenori din România, merită analizată situația și în cazul altor forme juridice. În cazul societăților pe acțiuni (SA), capitalul social minim este de 90.000 RON. Acest prag mai ridicat reflectă cerințele mai stricte de transparență și responsabilitate impuse acestui tip de entitate.
La nivel european, diferențele sunt semnificative. În Franța sau Germania, capitalul social minim pentru un SRL se situează în jur de 1.000 – 2.000 de euro. În schimb, în Regatul Unit nu există o limită minimă, ceea ce facilitează accesul la antreprenoriat, dar poate ridica întrebări privind soliditatea firmelor nou-înființate. România s-a aliniat acestui trend de flexibilizare prin eliminarea pragului de 200 RON.
De ce capitalul social contează chiar și fără obligativitate legală
Faptul că legea nu mai impune un minim de capital social nu înseamnă că acesta poate fi neglijat. O firmă cu un capital de 1 RON poate trezi suspiciuni în rândul partenerilor sau investitorilor. Mai mult, unele bănci pot refuza deschiderea de conturi sau acordarea de credite, considerând că nu există o implicare financiară reală din partea fondatorilor.
Pe de altă parte, alegerea unui capital social mai generos transmite încredere și sugerează o planificare atentă. Este, în fond, o demonstrație că firma nu este creată doar pe hârtie, ci are în spate un angajament financiar real. În momentele în care apar provocări sau oportunități de extindere, o structură de capital bine gândită poate face diferența.
Capitalul social minim nu mai este o barieră birocratică, ci a devenit o decizie strategică. Libertatea oferită de legislație vine la pachet cu o responsabilitate sporită: aceea de a alege în mod conștient nivelul de implicare financiară asumat de la început. Un capital prea mic poate compromite încrederea, în timp ce o sumă decentă, deși neobligatorie, poate aduce beneficii importante pentru reputație și dezvoltare.
În procesul de infiintare srl, stabilirea unui capital social adecvat nu este doar un pas tehnic, ci una dintre primele decizii care definesc direcția unei afaceri. Chiar dacă legea nu mai impune o sumă minimă, alegerile inspirate făcute de la început pot avea un impact pozitiv pe termen lung.
