Un hard disk de opt terabytes, lăsat să lucreze noaptea într-un calculator dintr-o garsonieră din Cluj, aduce proprietarului câțiva dolari pe lună. Nu face minerit. Păstrează fișierele altcuiva și dovedește periodic, singur, că le are acolo, intacte. Din mii de aparate ca acesta se ridică ceea ce industria numește DePIN, prescurtare de la Decentralized Physical Infrastructure Networks. Infrastructura nu mai aparține unei companii, ci oamenilor care o alimentează cu curent, iar plata vine în tokenuri.
Sumar articol:
Ce înseamnă, de fapt, cele patru litere?
Ca să ridici o rețea de telefonie mobilă ai nevoie de miliarde. Cumperi licențe de spectru, ridici stâlpi, tragi fibră, apoi aștepți un deceniu până îți iese investiția. Modelul funcționează, însă lasă în joc trei sau patru operatori pe țară.
DePIN răstoarnă ordinea. Costul se împarte între mii de oameni care cumpără fiecare o piesă mică din infrastructură, un router, un hard disk sau o cameră montată pe bord, în funcție de ce se construiește. Contribuitorii primesc tokenuri proporțional cu ce aduc, iar tokenul devine moneda cu care clienții plătesc serviciul. Deosebirea față de un proiect DeFi obișnuit ține de fizică, fiindcă o antenă chiar emite unde radio și o placă video chiar consumă curent. Blockchainul nu înlocuiește hardware-ul, ci ține contabilitatea și distribuie plățile.
Un sector botezat printr-un sondaj pe Twitter
Numele a fost ales prin vot, la propriu. Pe 5 noiembrie 2022, firma de analiză Messari a supus atenției comunității patru variante, PoPW, TIPIN, EdgeFi și DePIN, iar ultima a câștigat cu 31,6 la sută din cele 136 de voturi exprimate. Un sector întreg poartă azi eticheta aleasă de o sută treizeci și șase de conturi.
Materialul care stă la baza acestui text a apărut pe Cryptology.ro, publicație românească de știri și analize crypto, sub semnătura lui Mihai Popa, analist specializat în infrastructură blockchain. Cine vrea să meargă mai departe cu subiectul găsește acolo concepte crypto explicate pe înțelesul tuturor pe Cryptology.ro, scrise fără jargonul care descurajează cititorul la a doua frază.
Voluntariatul a existat dinainte, plata a lipsit
Rețelele care adună resursele oamenilor obișnuiți nu s-au născut odată cu blockchainul. SETI@home rula din 1999 pe calculatoarele voluntarilor, iar Napster și după el BitTorrent au dovedit cealaltă jumătate a ideii, aceea că mii de utilizatori casnici livrează împreună mai multă lățime de bandă decât un centru de date scump. Nimeni nu era însă plătit, iar voluntariatul ține pentru cauze frumoase, nu pentru o rețea care trebuie să funcționeze și marți dimineața la ora patru.
Aici intră blockchainul, și nu ca argument de marketing. Ca să trimiți lunar câte doi dolari către zece mii de oameni din patruzeci de țări îți trebuie o infrastructură bancară pe care nicio bancă nu o oferă la prețul acesta. Comisioanele ar înghiți plata, iar verificarea identității ar dura mai mult decât contribuția. Un smart contract confirmă livrarea, calculează recompensa și o trimite, la un cost aproape zero.
Cum dovedești că ai făcut treaba?
Într-o rețea deschisă, unde oricine participă anonim, cineva va încerca să păcălească sistemul. Va raporta un hard disk de zece terabytes când are unul de unu ori va pretinde că antena lui stă într-un sat din Maramureș, când ea se află pe un birou, lângă alte cincizeci.
Filecoin s-a apărat cu două dovezi criptografice. Proof of Replication arată că furnizorul a stocat o copie distinctă a fișierului, nu un pointer către copia altcuiva, iar Proof of Spacetime cere periodic confirmarea că fișierul se află în continuare acolo. Helium a avut de rezolvat ceva mai greu, dovada că un dispozitiv se află fizic într-un anumit loc, și a construit Proof of Coverage, mecanismul prin care hotspoturile vecine se ascultă reciproc și își confirmă semnalul. A fost spart de câteva ori, peticit, apoi rescris, ceea ce descrie destul de exact cum se maturizează un protocol. Bittensor evaluează calitatea răspunsurilor generate de modelele contribuitorilor, nu puterea de calcul consumată.
Cât valorează sectorul în august 2026?
Cifrele diferă surprinzător de mult de la un agregator la altul. CoinGecko urmărește 240 de tokenuri încadrate la DePIN, cu o capitalizare cumulată de circa 6,9 miliarde de dolari, în timp ce CoinMarketCap număra în primăvară 265 de tokenuri și aproape 19 miliarde. Diferența nu vine din date greșite, ci din locul unde fiecare platformă trage granița categoriei. Unele includ blockchainuri generaliste sau proiecte de inteligență artificială cu o componentă de infrastructură, altele rămân mult mai stricte. Volumul zilnic de tranzacționare stă în jur de 374 de milioane de dolari.
Datele de piață de mai jos provin din analiza semnată de Mihai Popa, jurnalist și editorialist la Cryptology.ro, care urmărește sectorul de infrastructură descentralizată de câțiva ani. Au fost preluate de la CoinGecko la 14 august 2026 și rămân o fotografie de moment, nu o ierarhie stabilă.
Cine conduce clasamentul după capitalizare?
Puterea de calcul, partea care atrage banii
Bittensor stă singur în vârf, cu aproximativ 1,89 miliarde de dolari, cât următoarele patru proiecte la un loc. Rețeaua e împărțită în subnets specializate pe sarcini de inteligență artificială, iar primul halving, din decembrie 2025, a redus emisia zilnică de la 7.200 la 3.600 TAO și a mutat discuția din piață pe veniturile reale ale acestor subnets.
Render, cu circa 651 de milioane, este cel mai ușor de explicat proiect din listă. Studiourile de animație au nevoie de putere de randare în vârfurile de producție, plăcile video ale artiștilor stau degeaba în rest, iar rețeaua leagă cele două tabere. Aceeași logică susține Akash Network, ajuns la 160 de milioane, unde deținătorii de servere licitează invers pentru dreptul de a găzdui aplicațiile clienților. Cât de mari sunt economiile față de furnizorii clasici de cloud a fost măsurat într-o comparație între Akash Network și Amazon Web Services, iar răspunsul de acolo explică de ce cererea pentru resurse GPU a adus clienți noi.
Stocare, bandă și date personale
Filecoin, cu 549 de milioane, rămâne cea mai mare rețea de stocare descentralizată din lume. E construită peste IPFS și își recunoaște deschis punctul slab, distanța dintre capacitatea instalată și cea folosită efectiv. Aproape de ea, BitTorrent adună 254 de milioane, protocolul de peste douăzeci de ani cumpărat de Justin Sun în 2018 și legat de ecosistemul TRON, unde tokenul îi răsplătește pe cei care păstrează fișierele disponibile mai mult timp.
Grass, cu 205 milioane, vinde lățimea de bandă neutilizată către firmele care colectează date publice pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Nu cere niciun echipament, ceea ce îl face comod, dar ridică întrebări legitime despre ce trece exact prin conexiunea ta. JasmyCoin, în jur de 197 de milioane, propune un seif personal de date pentru dispozitivele conectate și a fost fondat de foști directori Sony, însă în august 2026 a primit vestea delistării de pe Upbit și Bithumb.
Restul clasamentului arată cât de elastică a devenit eticheta. Beldex urcă pe locul doi cu aproximativ 660 de milioane, sprijinit de utilizatorii din Asia și de aplicații de confidențialitate, încadrarea venind dinspre nodurile de rutare a traficului. Zebec Network, tot pe la 160 de milioane, a pornit ca protocol de plăți în flux continuu pe Solana și are o componentă fizică subțire. IOTA închide primele zece, cu 151 de milioane și arhitectura Tangle, gândită pentru dispozitive industriale.
Absența care spune cel mai mult
Din primele zece lipsește tocmai proiectul care a popularizat conceptul. Helium, rețeaua cu zeci de mii de hotspoturi montate pe balcoane în toată lumea, valorează astăzi în jur de 31 de milioane de dolari, după ce a fost evaluată cândva de peste cincizeci de ori mai sus. În aprilie 2025, SEC a renunțat la acuzația că tokenurile rețelei ar fi valori mobiliare, iar Nova Labs a plătit 200.000 de dolari pentru a închide o acuzație separată. Prețul tot nu s-a redresat, fiindcă lipsea cererea comercială pentru acoperirea deja construită.
Tot în afara clasamentului stau nume urmărite de presa de specialitate. Aethir, care închiriază putere GPU pentru inteligență artificială și gaming, se află la circa 74 de milioane, iar Hivemapper, care cartografiază drumuri cu camere de bord, a coborât sub 4 milioane.
Partea despre care se vorbește mai rar
Aproape toate rețelele pornesc cu emisii generoase, ca să atragă rapid furnizori, apoi le reduc programat. Cine a cumpărat echipament calculând randamentul la nivelul primului an descoperă că aritmetica se schimbă brutal după prima înjumătățire. Unii și-au recuperat investiția în patru luni, alții, intrați cu un an mai târziu, deloc.
Întrebarea următoare e cine plătește. Nu cine primește recompense, ci cine scoate bani din buzunar pentru serviciul livrat. O rețea care raportează creșteri spectaculoase de capacitate, dar tace despre venituri, spune indirect că veniturile nu sunt de arătat.
Vine apoi partea locală, pe care mulți o descoperă târziu și prost. Câștigurile din transferul de monedă virtuală se impozitează în România cu 16 la sută pentru veniturile realizate din 1 ianuarie 2026, față de 10 la sută anterior, iar declararea se face prin declarația unică, cu praguri peste care apare și contribuția de sănătate. Procedura și termenele sunt explicate pas cu pas în ghidul despre declarare castiguri din criptomonede la ANAF. Adaugă costul curentului și faptul că un hotspot LoRaWAN nu se revinde ușor când rețeaua se răcește, iar calculul arată altfel decât în prezentările proiectelor.
Ce merită urmărit în lunile care vin?
Vocabularul sectorului s-a schimbat vizibil. Acum trei ani se discuta câte hotspoturi s-au vândut într-un trimestru, astăzi se discută venituri anualizate și pilotări cu clienți enterprise. Rețelele care trec de la subvenționarea furnizorilor la facturarea clienților vor traversa următorul ciclu, celelalte vor rămâne cu capacitate instalată și cu un token pe care nu îl mai caută nimeni.
Testul cel mai onest pentru infrastructura descentralizată rămâne cel mai banal cu putință, adică dacă aparatul rămâne în priză și după ce entuziasmul se termină.
Textul de față este o adaptare a analizei semnată de Mihai Popa și publicată pe 15 august 2026 pe Cryptology.ro, la adresa https://cryptology.ro/ce-este-depin-top-10-criptomonede.
